Gustul medicamentelor este adesea ignorat în conversațiile științifice, însă el joacă un rol esențial în complianța pacientului, în special la copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni neurologice. Acest articol explorează rațiunile din spatele diversificării gustative a medicamentelor, elementele chimice implicate în aromatizare, riscurile posibile și ce ar trebui să cunoască pacienții despre substanțele adiționale din produsele farmaceutice.
Medicamentele, în forma lor pură, au de cele mai multe ori un gust amar, metalic, neplăcut, din cauza alcaloizilor, sărurilor metalice sau compușilor activi sintetici.
Gustul medicamentelor nu este întâmplător!
De ce e important gustul unui medicament?
!! Pentru că influențează dacă îl vom lua sau nu. Mai ales în cazul copiilor sau al persoanelor sensibile (vârstnici, bolnavi cronici, persoane cu autism), gustul neplăcut al unui medicament poate duce la refuzul tratamentului.
- Complianța pacientului
Studiile arată că gustul medicamentului influențează direct complianța la tratament.
Peste 90% dintre medicamentele pediatrice lichide sunt formulate cu agenți de aromatizare (Van Riet-Nales et al., European Journal of Clinical Pharmacology, 2013).
- Nevoia personalizării
Pacienții cu hipersensibilitate senzorială, cum ar fi cei cu autism, pot tolera doar anumite gusturi sau texturi. Aromele personalizate pot fi esențiale în aceste cazuri (Hoppu et al., WHO Bulletin, 2020).
În spatele „gusturilor prietenoase” se ascunde însă o formulă complexă, care nu este întotdeauna inofensivă.
Ce conțin medicamentele cu gust plăcut?
Un gust plăcut nu vine doar dintr-o „aromă de căpșună”(de ex.). El e creat dintr-un amestec de:
✅ Arome artificiale sau naturale: căpșună, banană, portocală, mentă, caramel etc.
✅ Îndulcitori și potențiatori de gust
Sorbitol, zaharină, aspartam, sucraloză, stevie.
Îndulcitorii fac gustul mai plăcut, dar unii pot avea efecte secundare:
- Sorbitol → diaree dacă e consumat în exces
- Aspartam → interzis în fenilcetonurie (o boală genetică rară)
✅ Mascatori de gust (taste masking agents)
Substanțe care acoperă gustul amar, precum vanilina, acetat de zinc, polimeri de acoperire.
✅ Coloranți alimentari
Mulți pacienți asociază un gust cu o culoare – de exemplu, roșu = căpșună, galben = banana. Această sinestezie este exploatată prin adăugarea de coloranți precum tartrazină sau azorubină, unii având potențial alergen
(Raport EMA: Excipients in the labelling and package leaflet of medicinal products for human use, 2017).
🔍 Ce NU scrie pe etichetă
Pe ambalaj vezi, de exemplu, „aromă de banană”, dar în realitate poate conține peste 30 de compuși chimici diferiți, de la esteri sintetici până la cetone aromatice.
„Aroma de căpșuni” poate conține:
- etilat de metil
- aldehidă hexilică
- furane – unele cu potențial iritant sau chiar carcinogen la expunere prelungită (conform EFSA, 2023)
!!! Conform FDA Inactive Ingredient Database, multe medicamente conțin peste 10 excipienți numai pentru ajustarea gustului și texturii.
Posibile efecte adverse
Deși „inactivi”, acești excipienți pot provoca:
- Reacții alergice (în special la arome naturale sau coloranți).
- Intoleranțe digestive (sorbitol – diaree osmotică).
- Interacțiuni metabolice: aspartamul este periculos pentru pacienții cu fenilcetonurie.
Ce ar trebui să știe pacienții?
Eticheta nu spune totul
Nu toți excipienții sunt listați detaliat pe ambalaj.
„Aromă de căpșună” poate conține peste 30 de compuși chimici, inclusiv esteri, cetone și alcooli volatili.
Pe prospect apar toți excipienții, dar adesea sub denumiri greu de înțeles (ex: „E110” = galben sunset – colorant cu potențial alergen).
🔎 Puteți verifica fiecare excipient în baza de date oficială a EMA sau FDA.
Întrebați medicul sau farmacistul despre excipienți
Pacienții cu diabet, boli renale, intoleranțe alimentare sau boli rare trebuie să verifice excipienții.
Gustul plăcut = substanțe adiționale
Când un medicament e „delicios”, nu înseamnă că e mai bun. Înseamnă că are în plus:
- Aromatizanți
- Îndulcitori
- Coloranți
- Mascatori chimici de gust
Nu învățați copilul că medicamentul e „ca un desert”
Este o greșeală frecventă, care duce la confuzii și chiar intoxicații dacă micuțul găsește flaconul și îl bea accidental.
Ce poți face dacă gustul e greu de suportat?
👉 Întreabă farmacistul dacă există forme alternative, în funcție de vârste (capsule gelatinoase fără gust, tablete efervescente, spray-uri orale, sirop, capsulă, comprimat filmat etc.)
👉 Nu mesteca pastilele dacă scrie “înghițiți întreg”
👉 Cere sfaturi pentru amestecarea cu alimente (doar dacă e permis!)
👉 La siropuri – bea cu paiul, ca să reduci contactul cu papilele gustative
Exemple de gusturi memorabile în lumea medicamentelor:
🙂 Antibioticele (suspensii) cu aromă de banană : Nu e banană. E Frankenstein gustativ!
🙂 Pastilele sublinguale : Gustul ajunge la suflet.. Și nu e unul dulce.
Cercetări recente și viitorul gustului în medicamente
- Nanoîncapsularea: Gustul este mascat prin învelirea moleculelor active în capsule polimerice care se dizolvă doar în intestin (Jain et al., Drug Delivery and Translational Research, 2021).
- Inteligența artificială în designul gustativ: Sisteme AI prezic acceptabilitatea gustului bazându-se pe profiluri chimice (Kim et al., Nature Machine Intelligence, 2022).
- Arome adaptate genetic: Arome personalizate pentru profiluri genetice de gustatori (supertasteri vs. non-tasteri) – studii exploratorii în curs.
Concluzie: Gustul nu este doar un detaliu — este o decizie medicală
Medicamentele cu gust bun sunt o necesitate pentru mulți pacienți, dar vin și cu ingrediente „invizibile” care trebuie înțelese. Arome, îndulcitori, coloranți – toate pot influența sănătatea, mai ales în cazuri speciale.
Diversitatea gusturilor în medicamente este mai mult decât o strategie de marketing – este o necesitate medicală ce influențează direct eficiența terapiei. Pacienții trebuie să fie conștienți că gustul unui medicament presupune o inginerie chimică complexă, cu posibile implicații alergice, metabolice sau psihologice. O informare corectă și completă din partea profesioniștilor din sănătate este esențială pentru siguranța și încrederea pacientului.
! Informați-vă, citiți prospectul și nu ezitați să întrebați medicul sau farmacistul.
Surse:
Mennella JA et al., Journal of Pediatrics, 2013; EMA, “Excipients in labelling”, 2017
Van Riet-Nales, European Journal of Clinical Pharmacology, 2013
FDA Inactive Ingredient Database; Jain A, Drug Delivery and Translational Research, 2021; Kim J, Nature Machine Intelligence, 2022
FDA Inactive Ingredient Database. https://www.fda.gov
Disclaimer: Persoanele din imagine sunt generate digital în scop ilustrativ. Nu reprezintă persoane reale, iar orice asemănare este întâmplătoare.
Cu grijă și un zâmbet,
Adriana